Din fondul valoros de manuscrise cel mai vechi este Codicele Koncz, din prima jumătate a secolului al 14-lea, care conţine textul bibliei în limba latină, pe 433 de foi de pergament, ornat cu iniţiale colorate în roşu şi albastru. Însemnările marginale ale acestui exemplar sunt considerate al şaselea monument de limbă maghiară.

Dintre cele 67 de incunabule cel mai vechi este opera umanistului Galeotto Marzio Liber de homine tipărit la Bologna, în jurul anului 1475.

Cartea românescă veche formează un domeniu aparte, cu cele 231 de tipărituri aparţinătoare secolelor 17-19, editate la Iaşi, Snagov, Buzău, Râmnic, Sibiu, Braşov, Alba-Iulia, Buda, Viena. Dintre cele mai vechi tipărituri româneşti existente în biblioteca noastră menţionăm: Cartea românească de învăţătură sau Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643), Noul Testament de la Bălgrad (Alba-Iulia, 1648), prima traducere integrală a bilbiei în limba română, Biblia de la Bucureşti (Bucureşti, 1688).

Biblioteca însumează sute de exemplare de cărţi vechi maghiare, multe dintre ele fiind unicate. Cea mai veche carte în limba maghiară este opera lui Benczédi Székely István: Chronica ez vilagnak yeles dolgairól (Cronica lumii. Cracovia, 1559). Dintre unicate menţionăm manualul de logică al cărturarului transilvănean Apáczai Csere János, tipărit la Alba-Iulia în 1654 şi volumul de poezii al lui Balassi Bálint, editat la Bardejov la mijlocul secolului al 17-lea.

Întrucât fondurile bibliotecii sunt alcătuite din cărţi reprezentând confesiuni diferite, este remarcabilă şi colecţia noastră de biblii. Dintre numeroasele traduceri ale Sfintei Scripturi în diferite limbi amintim: prima traducere integrală a bibliei în limba română (Bucureşti, 1688), în limba maghiară (Vizsoly, 1590), ediţia poliglotă (8 limbi) tipărită în 8 volume (Londra, 1657-1669) etc. Vestitele case editoriale din Europa: Plantin, Estienne, Jansson au tipărit biblii în ediţii de lux.

Valoarea bibliofilă a colecţiei de carte este sporită atât de numeroasele hărţi, ilustraţii, imagini de oraşe, portrete executate de gravori celebri, cât şi de legăturile lor artistice. Legate în pergament sau piele, cu ornaemnte aurite pe coperţi sau cotor, cu încuietori metalice, cărţile reflectă difereitele stiluri ale artei legătoriei de carte, de la stilul gotic până la stilul „fin de siècle”.